Cultura cafelei este în continuă schimbare, deoarece consumatorii de cafea caută noi modalități de a se bucura de băutura lor preferată. Metodele de producție, de comercializare și de distribuție au evoluat pentru a răspunde acestor noi nevoi, așa că vom auzi mereu despre lucruri noi legate de băutura care ne face viața mai frumoasă. 

Top 10 curiozități despre cafea:

   1. Cafeaua este o cultură
SOCIALIZARE. Mergând înapoi în timp, putem constata că cafeaua nu este doar o băutură, ci un mijloc de interacțiune socială. În trecut, oamenii se adunau pentru a împărți o ceașcă de cafea și pentru a face schimb de informații. În America de Nord și într-o mulțime de țări din Europa de Vest, Starbucks și alte lanțuri importante au dominat piața, deoarece oferă clienților mai mult decât o cafea, ei oferă o experiență completă în jurul cafelei, precum: „Cafeaua și prietenii, cafeaua și munca, cafeaua și gustările, cafeaua la pachet”!

TRADIȚIE. În unele țări, cafeaua a dat naștere unor tradiții locale care au ajuns renumite la nivel mondial:
- există amestecul irlandez cu whisky numit "Irish Coffee".
- în Italia, inventarea espresso-ului și a espressorului a făcut ca aceasta să devină băutura preferată a italienilor pentru întreaga zi.
- în Grecia, există "kafenio", o cafenea de modă veche pentru domnii în vârstă, unde se bea cafea grecească și se schimbă idei politice sau se joacă cărți și un joc de societate numit "tavli".

SUSTENABILITATE. În țări precum Columbia sau Brazilia, întreaga economie și populație se bazează pe cafea.

   2. A doua marfă din lume

Cafeaua este consumată în cantități atât de mari, încât este a doua cea mai mare marfă comercializată din lume, fiind depășită doar de petrolul brut. De asemenea, este cea mai iubită băutură, după apă.
Potrivit unui studiu realizat în anul 2021, cei mai mari consumatori de cafea din Europa sunt: Finlanda, Olanda, Suedia, iar pe ultimile 3 locuri sunt: România, Letonia și Bulgaria.

De asemenea, cafeaua valorează mult peste 100 de miliarde de dolari la nivel mondial.

3. Arabica și Robusta sunt principalele tipuri de cafea plantate în lume

Știați că, de fapt, cafeaua face parte dintr-o familie de plante cu flori numită Rubiaceae? În cadrul acestei familii, veți găsi peste cinci sute de genuri (grupul biologic în care este împărțită o familie) și aproximativ șase mii de specii. Una dintre acestea este boabele pe care le iubim, cafeaua! Deși botaniștii consideră că toate plantele purtătoare de semințe din familia Rubiaceae sunt plante de cafea, cafeaua pe care o consumăm noi face parte, în principal, din doar două specii - Arabica și Canephora, cunoscută și sub numele de Robusta.
 

Principala diferență dintre cele 2 se reduce la aroma și caracteristicile boabelor.

Deși conține mai puțină cofeină decât Robusta, boabele de cafea Arabica sunt adesea considerate superioare în ceea ce privește gustul. Arabica tinde să aibă un gust mai fin și mai dulce, cu note de aromă de ciocolată și zahăr. De asemenea, acestea au adesea note de fructe sau de boabe. Robusta, pe de altă parte, are un gust mai puternic, mai aspru și mai amar, cu nuanțe granulate sau cauciucate.

Potrivit Organizației Internaționale a Cafelei, 70% din producția mondială de cafea provine de la cultivatorii de Arabica. Acesta a fost tipul de boabe care a dat startul întregii povești a cafelei în Etiopia și încă crește cel mai bine la altitudini mai mari. Cu un miros glorios, florile de Arabica apar abia după câțiva ani și produc fructe elipsoidale, în interiorul cărora se află două semințe plate, cunoscute sub numele de boabe de cafea.

În concluzie, Robusta este o boabă mai puternică, mai rezistentă, are un gust ușor mai amar și conține mai multă cofeină decât Arabica. Cu toate acestea, Arabica este predominant mai populară decât Robusta și este cea mai plantată specie.

4. Pentru acei băutori de cafea decofeinizată, decofeinizată nu înseamnă că cafeaua este lipsită de cofeină!

Studiile sugerează că o ceașcă de 8 oz. de cafea decofeinizată preparată conține aproximativ de la 2 la 12 mg de cofeină. O ceașcă de aceeași mărime de cafea nedecofeinizată conține între 95 și 200 mg de cofeină.

Știm cu toții că cafeaua decofeinizată nu este 100% decofeinizată. În boabele de cafea rămâne o parte din conținutul de cofeină în urma procesului de extracție. Acesta variază în funcție de diferitele tipuri de prăjire, dar, în medie, există 3 mg de cofeină într-o ceașcă de cafea decofeinizată.
Pentru a pune acest lucru în perspectivă, ciocolata caldă conține 19 mg, iar o doză de cola 40 mg. Așadar, 3 mg reprezintă o cantitate foarte mică de cofeină și nu este ceva de care să vă faceți griji, dacă se întâmplă să fiți sensibil la efectele cafelei obișnuite.

5. Resturile de cafea măcinată vă pot înfrumuseța pielea.
 

Zațul de cafea este un exfoliant excelent, care poate îndepărta celulele moarte ale pielii, făcându-ți pielea mai fină și cu un aspect mai strălucitor.  Unii esteticieni sugerează că cofeina ar putea îmbunătăți circulația sângelui în piele, chiar dacă în acest moment nu există suficiente date clinice pe această temă.

Acest exfoliant natural poate fi folosit atât pe ten, cât și pe copr și poate fi combinat cu alte ingrediente – ulei de măsline, gălbenuș de ou, miere pentru față sau cu gelul obișnuit de duș.

6. Mai multe persoane au încercat să interzică cafeaua
 

În 1511, liderii din Mecca au crezut că aceasta stimulează gândirea radicală și au scos băutura în afara legii. Unii clerici italieni din secolul al XVI-lea au încercat, de asemenea, să interzică cafeaua, deoarece credeau că este "satanică". Cu toate acestea, Papa Clement al VII-lea a iubit atât de mult cafeaua încât a ridicat interdicția și a pus să fie „botezată” în 1600.

7. Cea mai scumpă cafea este făcută din fecale de pisică
 

„Kopi Luwak” este cea mai scumpă cafea din lume și provine din Indonezia. Kopi luwak este o cafea făcută din cireșe de cafea care au fost mâncate, digerate și defecate de civetul de palmier asiatic, un mamifer mic care arată ca o încrucișare între o pisică și un raton. Boabele sunt apoi curățate și prelucrate. În Occident, kopi luwak a devenit cunoscută sub numele de "cafea din fecale de pisică".

Cu prețuri cuprinse între 35 și 100 de dolari o ceașcă, sau între 100 și 600 de dolari kilogramul.
Producătorii indonezieni de cafea susțin de generații întregi că metoda kopi luwak produce cea mai bună cafea din lume.

Există câteva motive pentru asta.
- În primul rând, se pare că civetul este foarte pretențios și va mânca doar cele mai bune cireșe de cafea, cele mai coapte.
- În al doilea rând, enzimele digestive ale animalelor "schimbă structura proteinelor din boabele de cafea, ceea ce elimină o parte din aciditate pentru a obține o cafea mai fină", potrivit National Geographic.
- Și trei, digestia îndepărtează toată pulpa de fructe care rămâne uneori pe boabele de cafea în timpul procesării.
Dar există câteva capcane foarte mari, fiindcă cererea crescută de kopi luwak a schimbat industria, în mare parte în rău.
În deceniile trecute, când kopi luwak era pur și simplu o specialitate indoneziană, era produs aproape exclusiv de civettele sălbatice. Animalele pășteau în sălbăticie, culegând cele mai alese cireșe după bunul lor plac, iar producătorii de cafea vânau bălegarul, însă de când expertul în cafea Tony Wild a introdus kopi luwak în Occident la începutul anilor 1990, în calitate de director de cafea al Taylors of Harrogate, toate acestea s-au schimbat.

Există acum o cerere uriașă pentru această cafea specială. Aceasta se găsește în stocurile comercianților cu amănuntul de lux din întreaga lume, producția s-a extins în China, Vietnam, Cambodgia și Filipine, iar în Indonezia este una dintre cele mai mari delicatese comercializate pentru turiști.

8. Origininea cuvântului italian „expresso”/„espresso”
 

Espresso este definit ca fiind „cafeaua preparată prin trecerea cu presiune a aburului sau a apei fierbinți prin boabele de cafea fin măcinate și prăjite”. În trecut, termenul s-a referit la aparatul utilizat pentru prepararea cafelei, sau la unitatea în care este preparată și vândută cafeaua. În italiană, această cafea este cunoscută sub numele de caffè espresso sau, pe scurt, espresso.

Originea cuvântului „expresso” a fost considerat o greșeală de ortografie de către experții în utilizare, care au luat în derâdere abaterea de la originalul italian „espresso”. Acești experți au fost încurajați în dezaprobarea lor față de această ortografie de o teorie timpurie privind etimologia cuvântului. Se credea că espresso din caffè espresso nu se referea la natura "expresă" a preparării cafelei, ci la faptul că cafeaua era "presată", espresso fiind citat ca un participiu trecut de la „esprimere”, din latină „exprimere”. Dar, după cum se pare, există o problemă cu acest raționament.

„Exprimere” este un strămoș al cuvântului nostru express și înseamnă într-adevăr, printre altele, „a presa” sau „a stoarce” în latină. Verbul englezesc express înseamnă, printre altele, „a scoate (ceva, cum ar fi sucul unui fruct) prin presiune”, ceea ce descrie cu exactitate ceea ce se întâmplă atunci când se prepară espresso - apa fierbinte este forțată să treacă prin zaț prin intermediul presiunii aburului (aproximativ nouă atmosfere). Acest lucru i-a determinat pe etimologi să se razgândească în privința legăturii dintre espresso și presarea boabelor de cafea și să se întoarcă la metoda de livrare - cafea făcută la comandă "în mod expres" pentru client.

9. Beethoven iubea cafeaua

S-a spus că Ludwig van Beethoven era un mare iubitor de cafea și dependent de cofeină!
Există scrieri care spun că Beethoven era foarte pretențios cu modul în care își făcea cafeaua. Era sigur că o cafea perfectă era făcută cu exact 60 de boabe de cafea.

În cartea „Beethoven As I Knew Him” de Anton Schindler; Anton descrie dragostea și pregătirea cafelei lui Beethoven ca fiind „orientale”, referindu-se la modul în care cafeaua și ceaiurile erau pregătite, meșteșugite și frumos prezentate de către țările asiatice.
Experții au dorit să încerce să recreeze cafeaua Beethoven perfectă! Pentru primul experiment s-a folosit un espressor tradițional, cu toate că la vreme aceea nu exista, au dorit să observe cum se produce extracția prin intermediul aparatului. Extracția a durat în jur de 10 secunde, iar aroma cafelei rezultate a fost bună. Cele 60 de boabe în medie ar cântări 7,9 grame, care nu sunt departe de greutatea normală a unui espresso de aproximativ 8 g.

10.  Cafeaua din comerțul echitabil îmbunătățește calitatea

Marca FAIRTRADE, creată în 2002, reunește toate inițiativele de comerț echitabil și este astăzi cea mai etică certificare din lume. Aceasta garantează că producătorii primesc un preț corect, stabil și independent de fluctuațiile pieței, precum și o primă Fairtrade suplimentară care poate fi investită pentru dezvoltarea comunității.

Tradus în limba română, Fairtrade înseamnă comerţ cinstit, cele 2 părţi implicate fiind agricultorii sau micii producători pe de-o parte, respectiv marile companii pe de altă parte.

Avantajele pentru micii producători, Fairtade sunt:
- condiţii mai bune de muncă;
- protejarea sănătăţii prin reducerea utilizării de pesticide toxice în procesul de cultivare;
- relaţii transparente cu marile companii, bazate pe dialog şi respect;
- încurajarea spiritului anteprenorial;
- îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă.

Cafeaua Fairtrade costă mai mult, dar îmbunătățește considerabil condițiile de viață ale fermierilor, iar aceștia cheltuiesc cel puțin 25% din acea primă Fairtrade pentru a spori productivitatea și calitatea. În ultimii ani, produsele de cafea certificate Fairtrade au câștigat o mulțime de premii Great Taste Awards.
Pentru mai multe informații legate de cafeaua de specialitate și procesul de obținere al acesteia, vă invităm că descoperiți și blogul nostru ¨De ce este mai scumpă cafeaua de specialitate?¨